Duminică, 30 noiembrie, ne-am adunat cu copilașii la școala duminicală, Cuvioasa Parascheva din cadrul Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae Anenii Noi, unde am vorbit despre viața Sfântului Victor și a Sfântului Teodor. Le-am povestit copiilor prin câte chinuri au trecut acești mari mucenici, dar și cum, în ciuda tuturor încercărilor, nu s-au lepădat de credință și au rămas statornici în iubirea lor față de Dumnezeu.
Totodată, am discutat și despre Evanghelia zilei – pilda bogatului căruia i-a rodit țarina.
Astăzi avem înaintea noastră această pildă, care ne arată că roadele bune și binecuvântările sunt daruri de la Dumnezeu. Suntem datori să muncim, să chivernisim cu înțelepciune și să fim recunoscători pentru tot ceea ce ne este încredințat.
Însă există primejdia de a uita că toate acestea nu sunt ale noastre, ci ale Domnului, și că putem deveni robi ai bunurilor trecătoare. Bogatul din Evanghelie nu a greșit pentru că i-a rodit țarina — ci pentru că și-a închis inima. Nu s-a gândit nici la Cel ce i-a dăruit, nici la aproapele care ar fi putut primi din prisosul lui. A dorit hambare mai mari, fără să știe că astfel își micșora sufletul.
Postul ne cheamă să privim darurile altfel: nu ca pe o avere de păstrat, ci ca pe o șansă de a fi mâinile prin care Dumnezeu poartă de grijă lumii. Să ne eliberăm de „hambarele” pe care le purtăm în noi — grija de a avea mereu mai mult, frica de a pierde, dorința unei siguranțe absolute. Toate acestea ne pot fura pacea.
Să cultivăm, în schimb, recunoștința, bucuria împărțirii și dragostea frățească. Să prețuim frumusețea gesturilor simple: o mână întinsă, o vorbă bună, un sprijin discret, un dar făcut din inimă.
Adevărata bogăție nu stă în ceea ce adunăm, ci în ceea ce dăruim.
Și în felul în care ne deschidem inima, lăsând-o să se umple de Dumnezeu.
Vă mulțumesc pentru încrederea și sprijinul cu care ne sunteți mereu alături.